Industria modei astăzi e o sursă majoră de poluare a mediului înconjurător — e responsabilă pentru 10% din emisii cu efect de seră, și 20% din apele uzate global. Pentru confecționarea unui singur tricou sunt necesari 2700 litri de apă, echivalent cu volumul de apă potabilă necesar unei persoane pentru o perioadă de mai mult de 2,5 ani.

În acest sens, cu o inițiativă care vine să valorifice articolele vestimentare deja existente, în 2018 în RM a apărut FreeShop-ul. FreeShop este un tip de bazar unic în Moldova, unde „marfa” o reprezintă hainele aduse de oamenii care nu le mai folosesc. Cine are nevoie de ceva poate lua gratis, indiferent dacă a donat sau nu lucruri. La „FreeShop”, nimic nu se vinde și nu se cumpără, nici nu e pe bază de schimburi. Fiecare e binevenit să dea și să ia ce vrea, în spiritul reutilizării și al apropierii între oameni.

Activista Clara Abdullah a împrumutat ideea într-un bar din București, și a adus-o cu ea când a venit în RM.

Astăzi ea și oamenii care cred în filosofia „FreeShop” nu mai numesc hainele „second hand” ci hainele „pre-iubite”!

„FreeShop” nu reprezintă un centru caritabil, și e deschis absolut tuturor celor care doresc să ofere sau să primească lucruri, indiferent de statut social sau putere de cumpărare. Practic, se elimină dinamica de putere tradițională în care cineva dăruiește cuiva care primește, fiind într-o poziție financiară inferioară. FreeShop reprezintă unul din puținele contexte sociale în care toți indivizii sunt egali în drepturi și în posibilități de achiziționare a bunurilor.

Clara spune că oamenii din Chișinău au nevoie de servicii sistematice pentru colectarea și reutilizarea hainelor folosite:

— Cam toată lumea care a trecut pe la „FreeShop” a venit și cu haine, pe care le țineau demult acasă neștiind unde le pot duce ca să nu le arunce.

Pe lângă haine, oamenii aduc la „FreeShop” și pantofi, accesorii, jucării sau produse cosmetice, cărți, obiecte casnice sau de decor.

Unul din principiile „FreeShop” e faptul că poate fi organizat de oricine și adaptat la orice condiții. După lansarea modelului FreeShop în Moldova, alte persoane au preluat ideea și au organizat freeshop la ei în școală, în sat, în bloc sau în cadrul târgurilor tradiționale.

Pusă față în față cu problema, Natalia s-a gândit să reutilizeze la maxim hârtia, să scrie pe verso… Dar oricum ajung la gunoi. Și atunci după o căutare pe youtube despre cum se reciclează hârtia în condiții casnice s-a îndrăgostit de această idee. Acasă, cu teancul de hârtie sub braț, Natalia a atras în inițiativa ei și susținerea soțului.

Au mărunțit hârtia, apoi au pus-o în apă, și peste 24 de ore au luat două rame și s-au apucat de scurs apa. Au pus la uscat o hârtie A4 umedă și moale. A doua zi, după ce a dezlipit hârtia lent de pe ramă, Natalia a primit prima hârtie reciclată de ea acasă.

Nu întotdeauna a fost ușor. Hârtia ba era prea groasă, ba prea subțire. I-a luat ceva timp până a descoperit rețeta perfectă care funcționează pentru ea. La moment, face hârtie A4 kraft, cărți poștale reciclate.

Reciclarea hârtiei a devenit noul hobby al eroinei noastre. Îi dedică timpul liber, deși nu are chiar așa de mult: Natalia își crește fiica și lucrează ca manager SMM part-time. Dar când are un moment, baia ei se transformă într-un laborator pentru experimente. Acolo, blenderul a căpătat un nou scop: măcina perfect foile. Procesul de a rupe hârtie și de a o transforma în ceva nou este o întreagă terapie, recunoaște Natalia.

Cu fiecare reciclare, fibra de celuloză își pierde din calitate și ajunge treptat să nu mai poată fi utilizată sau reciclată.

Produsele menstruale de unică folosință generează cantități imense de deșeuri. Pe parcursul vieții, fiecare femeie folosește în jur de 11 000-15 000 de tampoane sau absorbante.

Cu o alternativă ecologică și sănătoasă în acest sens, vine „Munatex”, oferind o gamă variată de absorbante din textil reutilizabile, fără toxine și plastic. Ideea aparține tinerei Oxana Spinei, designeră de profesie, cea care acum 2 ani și-a dorit să continuie să muncească în domeniul său — așa încât să nu dăuneze mediului înconjurător prin producere, dar și să facă femeile din Moldova fericite!

Mai mult decât atât, producerea absorbantelor textile micșorează esențial volumul deșeurilor din plastic nereciclabil, și economisește femeilor banii cheltuiți în fiecare lună pentru produse menstruale de unică folosință.

Pe lângă absorbantele ecologice din bumbac, „Munatex” propune și scutece din textil. Obiectele de igienă de multifolosință pot fi găsite atât la târgurile locale ecologice, cât și pe pagina munatex.md pe Instagram.