Dmytro Bidyuk, lector la Universitatea Națională Agrară din Sumy, împreună cu colegul său Yuriy Tustanovskyi au luat... zațul de cafea ca materie primă pentru paharele de cafea. Motivul principal al alegerii lor a fost faptul că resturile de la cafea sunt rar reutilizate în Ucraina sau în restul lumii. Zațul este un deșeu care poluează mediul înconjurător, în ciuda faptului că are o aplicație practică.

Fondatorii au numit start-up-ul „rekava”: de la cuvintele „reciclare” și „kava” (numele băuturii care a stat la baza produsului lor). Furnizorii de materie primă pentru rekava sunt întreprinderile din Lviv. Producția începe cu prelucrarea și curățarea zațului, deoarece acesta nu poate fi folosit dacă este umed sau dacă miroase a cafea. Hidrobariera din porumb din interiorul paharului ajută la eliminarea mirosului de cafea. Tehnologia aplicată corect oferă o aromă ușoară și plăcută a boabelor atunci când este turnată apa.

În prezent, „rekava” se concentrează pe crearea de recipiente pentru lumânări din zaț de cafea reciclat. O mostră (inclusiv recipientul și capacul) necesită 150 de grame de materie primă, fiind egală cu 10 porții de cafea. Un volum mai mic este folosit la producția de ustensile, cum ar fi paharele, deoarece astfel de recipiente sunt mai subțiri. Aceasta reprezintă aproximativ 3-4 pahare standarde de cafea.

Producția lumânărilor și recipientelor are propriile sale caracteristici speciale. Recipientele pentru lumânări nu intră în contact cu produsele alimentare. Principala cerință este de a rezista la temperaturi ridicate (până la 100-110 grade). Pentru comparație, cupele obișnuite nu ar trebui să se deformeze la o temperatură de 90 de grade.

Pentru a respecta principiile de zero deșeuri în producția de lumânări, creatorii lor au decis să înlocuiască suporturile de metal pentru fitil cu bioceramică din coajă de ou. Aceasta servește drept barieră împotriva aprinderii recipientului și a suportului de fitil. Bioceramica se descompune și poate fi transformată în îngrășământ mineral, devenind o sursă de calciu pentru plante.

În cazul în care paharele și lumânările au fost deja folosite, acestea pot fi aruncate împreună cu deșeurile organice pentru reciclare. Recipientele pentru lumânări pot fi folosite drept ghivece pentru flori.

Zațul de cafea are o gamă largă de aplicații în diferite sfere ale activității umane. De exemplu, poate fi folosit ca îngrășământ pentru plante, ca factor de descurajare a dăunătorilor din grădină și ca odorizant. De asemenea, este folosit în cosmetologie, unde intră în compoziția măștilor anticelulitice, a scruburilor pentru față și corp sau a balsamurilor împotriva căderii părului.

În plus, zațul de cafea este utilizat și pentru degivrare. Fără pericol pentru mediu și pentru încălțăminte, este o alternativă excelentă la substanțele chimice folosite pentru a topi gheața în timpul iernii. Materia primă naturală atrage razele soarelui, ceea ce ajută zăpada să se topească mai repede. Această proprietate a zațului de cafea a fost testată cu succes la Lviv, Konotop, Irpen, Poltava.

Zațul de cafea a fost folosit ca bază pentru produsele reprezentanților unui alt start-up ucrainean, compania „Ochis”, care se ocupă cu crearea primilor ochelari ecologici din lume. Ramele lor sunt produse din cafea utilizată. Maksym Gavrilenko, fondatorul companiei, a experimentat cu diverse materii prime și compozițiile lor, și a decis să folosească deșeuri de cafea. Producția de rame de ochelari din zațul de cafea este un proces complex în mai multe etape, care include colectarea, uscarea, inhibarea, prelucrarea și presarea cafelei. Este nevoie de aproximativ 150 de grame de zaț pentru a face o ramă și o carcasă. „Ochis” folosește numai cafea de calitate de la cafenele de încredere, unde băutura este preparată conform unei tehnologii specifice.

Ochelarii ecologici folosesc, de asemenea, lentile neobișnuite, realizate din triacetat de celuloză.

— Ochelarii noștri nu au nici un impact asupra mediului. În 10 ani, se descompun complet în sol sau în apă, fără nici o consecință pentru natură, — spune „Ochis Coffee”.

Un alt proiect care vizează reducerea impactului negativ asupra mediului are o misiune similară. Studentul ucrainean Valentin Frechka și-a dat seama că producția de hârtie nu necesită neapărat tăierea pădurilor și a decis să folosească frunze căzute.

Acesta le colectează, le fierbe, extrage pasta și formează foile de hârtie. Această tehnologie produce 1,5 tone de hârtie cu densități de 90 și 100 g/m², o grosime de 0,2 mm și o valoare de rezistență la indentare de 285 kPa. Ideea rezolvă mai multe probleme în același timp: reduce defrișările, utilizează frunzele căzute și reduce costul de producție a hârtiei.

Hârtia obținută din frunzele căzute este suficient de rezistentă pentru a scrie și a desena. De asemenea, poate fi folosită pentru a face pungi ecologice.

Dar compania „S.Lab — Sustainable Laboratory”, fondată de Julia Bialetska, produce ambalaje din ciuperci. Experții de la Institutul de Botanică Mykola Kholodny din Kiev au ajutat S.Lab să înceapă producția. Aceștia au explicat cum se cultivă materialul micologic și au oferit un mic training despre cum se cultivă miceliul.

Acest material poate fi folosit pentru a face diverse lucruri, cum ar fi materiale de construcție, decorațiuni și veselă. În prezent, S.Lab se concentrează pe producția unui substitut ecologic pentru polistiren sau spuma de plastic folosită, de exemplu, pentru a împacheta obiecte fragile destinate expedierii. Fiecare produs are propria formă și dimensiune. În timpul procesului de fabricație, ambalajul crește literalmente, la fel cum cresc ciupercile în mediul natural. Creșterea miceliului durează aproximativ 3-4 zile.

Clienții companiei sunt în principal vânzători de cosmetice, produse de îngrijire, articole decorative, produse electronice, produse alimentare, încălțăminte și jucării. Pe scurt, aceștia sunt reprezentanți ai diferitelor segmente de afaceri specializați în vânzarea bunurilor care necesită protecție în timpul livrării către consumatori.

Ambalajul Mycelium este considerat reutilizabil. Există mai multe opțiuni pentru eliminarea acestuia: poate fi returnat la S.Lab, unde specialiștii companiei îi vor găsi o utilizare sub forma unor cutii noi, sau poate fi lăsat în sol, unde se va descompune complet în 30 de zile.

În prezent, S.Lab se concentrează pe dezvoltarea tehnologiei pentru producția în masă de ambalaje durabile. Aceasta utilizează o linie de producție automată în circuit închis, cu un nivel ridicat de automatizare atât în ceea ce privește fluxul de lucru, cât și software-ul. Dezvoltatorii lucrează în prezent la îmbunătățirea tehnologiei pentru a produce ambalaje cu miceliu rapid și la prețuri accesibile.

Reducerea și reutilizarea deșeurilor devin aspecte importante pentru producătorii conștienți, care își schimbă abordările comerciale. Acest lucru duce la noi idei pentru proiectele existente sau la nașterea unor noi start-up-uri. Consumatorii sunt, de asemenea, pregătiți să se schimbe și sunt din ce în ce mai înclinați să aleagă produse cu ambalaje ecologice sau produse care pot fi reciclate sau reutilizate. Scopul tuturor acestor eforturi este același — să păstrăm planeta pentru generațiile viitoare.