Erevan se află deseori în fruntea listei orașelor cu cel mai poluat aer din Armenia. Potrivit Centrului de hidrometeorologie și monitorizare a Ministerului Mediului, principalele motive ale acestei situații sunt lucrările masive de construcție din capitală din ultimii ani, industria minieră în creștere și arderea gunoiștilor.

Discuțiile despre poluarea aerului din oraș s-au accentuat în special după marea explozie de la mall-ul Surmalu din 14 august 2022. Evenimentul tragic, în urma căruia au decedat 16 persoane, a reprezentat o amenințare nu doar pentru salvatorii pompieri, ci și pentru persoanele care locuiau în apropiere. Diferite tipuri de plastic și materiale explozive (artificii, petarde și altele) erau marfa principală vândută în Surmalu. Potrivit Ministerului Situațiilor Excepționale, în mall s-au detonat aproximativ 4 tone de explozibil. În urma exploziei, în aer au fost eliberate dioxid de azot și dioxid de sulf, care la câteva zile după explozie au fost purtate, împreună cu praful, în alte cartiere ale capitalei.

Și chiar după ceva timp, praful nu a dispărut, potrivit experților. Densitatea prafului în Erevan încă depășește zilnic norma cu până la 3 ori.

Incinerarea deșeurilor menajere și vegetale este o practică extrem de comună în Armenia. Zburând cu avionul deasupra țării, la tot pasul pot fi văzute coloane de fum — sunt locuitorii care ard gunoiul în gospodăriile lor.

Problema eliminării deșeurilor prin incinerare a fost discutată, la propriu, timp de zeci de ani, iar soluția încă nu a fost găsită. De cele mai multe ori, deșeurile menajere sunt incinerate în aer liber, dar nu în instalații speciale. Ca urmare, toate substanțele periculoase sunt eliberate nestingherit în atmosferă. În plus, deseori, depozitele de deșeuri iau foc spontan din cauza temperaturilor ridicate, agravând și mai mult problema.

Un astfel de aer poate provoca iritații ale ochilor și nasului, dezvoltarea problemelor de respirație, a tuselor și durerilor de cap.

„Persoanele cu afecțiuni ale inimii, astmă, emfizem sau alte boli respiratorii sunt deosebit de sensibile la poluanții atmosferici. Mai mult, se pot agrava infecțiile pulmonare, pneumonia, bronșita și alergiile”, menționează specialistul.

Potrivit lui David Melik-Nubarian, problema poluării cu deșeuri este una „arzătoare” pentru sănătatea publică, întrucât aerul toxic este al doilea cel mai frecvent factor de risc pentru bolile neinfecțioase.

În Armenia, rata mortalității provocată de poluarea aerului este de 114,2 cazuri la 100.000 de locuitori. În Ucraina, această cifră este de 163,2 cazuri la 100.000 de locuitori, în Moldova 98,45, iar în Belarus este de 138,2. În comparație cu statistica statelor UE, situația este extrem de alarmantă.

Depozitul de deșeuri din Nubarashen este cel mai mare din Armenia și ocupă o suprafață de 32 de hectare. Zilnic, depozitul recepționează aproximativ 1.800 tone de gunoi, iar anual aproximativ 600.000 tone. Depozitul din Nubarashen este considerat unul exemplar la nivel național, chiar dacă acolo nu se face nimic cu excepția decontaminării și incinerării deșeurilor presate. Recent, 70% din suprafața depozitului a fost acoperită pentru prima dată cu un strat de doi metri de pământ. Dar chiar și după aceea, depozitul nu a încetat să fie una dintre principalele probleme de mediu ale capitalei: gazele toxice provenite de la gunoiște continuă să otrăvească atmosfera, iar metanul este în continuare principala cauză a incendiilor.

După cum ne-a asigurat Karen Sarkisian, directorul „Noului Depozit de Deșeuri Erevan”, gazele toxice sunt pompate prin conductele care traversează teritoriul gunoiștii Nubarashen și sunt arse complet, eliminând emisia de substanțe periculoase în mediul înconjurător. Și, în timp ce în multe state gazele colectate sunt folosite pentru generarea electricității, Armenia încă nu are această posibilitate. Autoritățile din Erevan văd o soluționarea acestei probleme în construcția unui nou depozit de deșeuri solide.

La descompunerea în gunoiști, deșeurile produc gaze toxice cu efect de seră. Gazele se ridică în atmosferă și rețin căldura, mărind temperatura pe suprafața planetei. Acest lucru provoacă fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtuni, taifunuri, ploi acide și grindină violentă. Pe de altă parte, arderea hârtiei și plasticului la gunoiști, elimină în atmosferă gaze de depozit. În acest proces, se eliberează dioxidul de carbon și metanul, care la rândul lor, se acumulează în stratul de ozon, contribuind semnificativ la încălzirea globală.

Nici impactul deșeurilor organice asupra schimbărilor climatice nu trebuie subestimat. Atunci când alimentele ajung la groapa de gunoi, acestea se descompun fără oxigen și, ca urmare, eliberează în atmosferă metan. Anual, peste 2,5 miliarde tone de produse alimentare rămân neconsumate — aproximativ 40% din total. Potrivit unor studii recente, risipa alimentară globală este responsabilă pentru 10% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră.

Arderea, descompunerea în aer liber sau pur și simplu aruncarea gunoiului este periculoasă nu doar pentru oameni, ci și pentru toate organismele vii. De exemplu, a fost stabilită o legătură între ploile acide și dificultățile respiratorii la pești, între poluarea atmosferică și afecțiuni ale sistemului imunitar la amfibieni, modificările fiziologice și comportamentale ale acestora, nemaivorbind de schimbările compoziției plantelor.

Poluarea cu deșeuri duce la otrăvirea totală a aerului, modifică clima și provoacă numeroase boli grave la oameni și animale. E o problemă incomensurabilă. Fie țara mare sau mică, îndepărtată sau apropiată. Trăim cu toții în aceeași barcă.