Anual, din cauza impactului uman asupra poluării solului, sunt înregistrate peste 500.000 de decese la nivel global, cele mai vulnerabile grupuri fiind copiii și persoanele în vârstă. Aceasta este statistica tristă menționată în articolului din 2022, „Poluarea solului și sănătatea populației”, realizat de Agenția Europeană de Mediu. Potrivit aceleiași instituții, majoritatea solurilor din UE sunt considerate nesănătoase, cu un potențial de 2,8 milioane de locații contaminate, iar prețul degradării solului în UE are un cost economic de peste 50 de miliarde euro pe an.

Conform raportului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în anul 2020, teritoriul Republicii Moldova număra un total de 1136 depozite de deșeuri, care se întindeau pe o suprafață de aproximativ 1221 ha — echivalentul a 1900 terenuri de fotbal. Aceste gunoiști sunt amplasate direct pe pământ, ceea ce permite pătrunderea levigatului toxic în sol și în apele freatice, contaminând suprafețe îndepărtate.

În raport cu poluarea solului, Aurelia Bahnaru, președinta Asociației Obștești „E-Circular”, subliniază că gunoiștile nu reprezintă o problemă doar prin existența lor, ci și prin conținut. Președinta a menționat că peste 50% din deșeurile aruncate la gunoiști sunt de origine organică, contribuind semnificativ la poluarea solului.

În plus, aceasta menționează că este foarte important să nu fim prea permisivi față de tot ce este numit biodegradabil. De exemplu, majoritatea deșeurilor moderne conțin plastic, care nu se descompune și prezintă riscuri enorme pentru mediu.

Conform Studiului privind deșeurile din plastic în Republica Moldova din 2023, din 2018 până în 2022 au fost importate peste 3000 tone de pungi de plastic. Iar acest lucru înseamnă că toate acestea au ajuns la gunoiști și contaminează solul cu microplastic.

În acest caz, poluarea solului are loc nu doar prin particulele microscopice de plastic, dar și prin compușii chimici adăugați în ambalaje. Unul dintre aceștia este BPA — Bisphenol-A — cel mai frecvent folosit în lume. Acest compus afectează sistemul hormonal, în special la femei și copii, cauzând diverse boli și probleme de dezvoltare.

• Lista completă a maladiilor cauzate de Bisfenol-A poate fi găsită pe pagina Bibliotecii Naționale de Medicină a Institutului Național de Sănătate din Bethesda, Maryland, SUA.

Pe lângă toate, depozitarea inadecvată a deșeurilor electrice și electronice, la fel ascunde un pericol grav — eliberarea metalelor grele în sol. Potrivit lui Ruslan Nercaș, directorul general al companiei „MoldRec group SRL”, de la an la an, aceste tipuri de deșeuri înregistrează o creștere semnificativă în volum.

Deși legislația din Republica Moldova este ajustată la cea europeană, gestionarea corespunzătoare a deșeurilor electrice și electronice este încă la nivel primitiv. La moment, procedurile corecte de decontaminare a solului poluat cu substanțe periculoase nu sunt aplicate, fiind „o plăcere” mult prea costisitoare pentru statul nostru.

Îngropând deșeurile electronice, metalele grele pătrund în sol și în apele subterane, iar ulterior revin pe masa noastră, prin alimentele pe care le consumăm. Ajungând în corpul uman, acestea au un efect cumulativ, fiind cauza diverselor boli endocrine și autoimune, a cancerului, problemelor de sistem nervos, bolilor osoase și digestive.

• O listă cu toate efectele metalelor grele asupra sănătății poate fi consultată în revista „Scientific Reports”.

Alexandr Perjan de șase ani practică agricultura ecologică, crescând alun în satul Puhoi, raionul Ialoveni și se confruntă cu o provocare persistentă — gunoiștea din apropierea livezilor sale.

Proprietatea agricultorului se află în apropierea depozitului local de deșeuri. Alexandr menționează că duhoarea provenită de acolo se răspândește în toată zona. Peste tot vezi ambalaje de plastic, hârtie, sticlă și resturi de mobilă. Totul este adunat la o grămadă amestecată cu bălegar, frunze și mâncare stricată, iar vântul permanent adună gunoiul pe proprietatea lui Alexandr. În timpul aratului, agricultorul adună cu brazda o pânză lungă de ambalaje de plastic. Și nu doar solul este poluat, ci și apa. Fermierul a fost nevoit chiar să facă investiții suplimentare pentru a cumpăra apă curată și a o transporta în cisterne de la Chișinău, evitând folosirea apei contaminate din sat.

Din acest motiv, întreaga lume trece cu pași mici trece la agricultura ecologică. În UE, de exemplu, 8,5% din suprafața agricolă totală este deja cultivată organic. Iar până în 2025, Comisia Europeană și-a pus obiectivul de a crește această cifră la 25%. Cu toate acestea, conform Strategiei de dezvoltare agricolă, în 2022 în Republica Moldova, doar 1,1% din terenuri agricole a fost alocat pentru agricultura ecologică.

Alexandr Perjan este printre puținii care a renunțat la folosirea fertilizanților chimici și a pesticidelor.

Potrivit lui Grigore Friptuleac, doctor habilitat în științe medicale și profesor emerit la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu”, pesticidele folosite în agricultură pot rămâne în sol și, ca urmare, ajunge în produsele alimentare, cum ar fi legumele și fructele, în cantități care depășesc normele sanitare prevăzute de regulamentele de stat. Acest fapt poate avea un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, cauzând intoxicații acute sau cronice.

Deși fiecare dintre experții cu care am discutat a venit și soluțiile proprii, cert este faptul că avem nevoie de o colaborare eficientă între autorități și societate. Avem nevoie de schimbarea la nivel de stat a tehnologiilor de cultivare a terenurilor și de gestionare a deșeurilor, în special în ceea ce privește deșeurile de plastic, electronice și organice. Mai mult ca atât, politicienii trebuie să adopte o politică mai strictă în favoarea agriculturii ecologice și să îndemne la investiții în acest domeniu, spune Tamara Șchiopu, expertă în agricultură. De asemenea, trebuie să investim în metode mai eficiente de sortare și reciclare a deșeurilor.

Adevărul este că trebuie să începem transformările de la noi înșine. Noi, cetățenii de rând, ar trebui să renunțăm la utilizarea plasticului de unică folosință, să sortăm pentru reciclare deșeurile electronice și să compostăm deșeurile organice.


Autoare: Ludmila Hițuc, jurnalistă „Ecopresa” pentru AO EcoVisio