Deșeurile organice reprezintă aproape jumătate din totalul deșeurilor generate la nivel mondial, iar Moldova nu e o excepție în acest sens. Acest indicator la nivel național este și mai mare de 50%, potrivit studiului What a waste 2.0.

După domeniul energetic și cel al transportului, deșeurile sunt principala sursă de emisii de metan mediu în Moldova și a treia sursă de gaze cu efect de seră.

Gunoiștile Moldovei stochează diferite tipuri de deșeuri organice — de la cele alimentare la resturile de iarbă, frunze și crengi. Această situație este comună atât pentru depozitele de deșeuri rurale, cât și pentru cele urbane, chiar dacă unele localități încearcă să composteze deșeurile biologice într-un mod organizat.

Potrivit Nataliei Palii, specialista principală a Serviciului de Informare și Comunicare Media al Agenției de Mediu, acest tip de deșeuri nu este contabilizat separat, ci este inclus în deșeurile municipale, care în 2021 au constituit 68.324,63 tone.

În urma descompunerii, deșeurile organice eliberează în atmosferă metan, provocând deseori incendii, mai ales în combinație cu arderea neautorizată a vegetației. De exemplu, în perioada ianuarie — februarie 2022, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 1.300 de incendii pe o suprafață de 6.000 ha.

Totuși, potrivit administratoarei e-Circular, Aureliei Bahnaru, acest lucru nu este suficient, deoarece legea nu prevede stabilirea anumitor obiective, spre exemplu ce cantitate de "organice" trebuie să fie compostată și în câte etape. Nici în proiectul Programului Național de Gestionare a Deșeurilor nu se menționează compostarea ca metodă de eliminare a deșeurilor.

Compostarea facilitează descompunerea naturală. Materia organică devine mai rapid un îngrășământ de humus, produs fără generarea emisiilor mari de metan. Un alt avantaj al compostării este că humusul din deșeurile organice poate fi produs din biomasă atât întro casă individuală, cât și la bloc. Singura diferență este metoda.

Pentru cei care locuiesc la sol, compostarea leneșă este cea mai simplă opțiune. Deșeurile alimentare, precum și frunzele, iarba și crengile din grădină pot fi adunate într-o grămadă. În schimb, pentru cei care locuiesc la bloc, au fost concepute metodele bokashi (fermentație în japoneză) și compostarea anaerobă. Este vorba despre fermentarea controlată a deșeurilor organice în precompost. Amestecul rezultat poate fi îngropat undeva în pământ sau poate fi plasat într-un coș de compost și acoperit cu frunze și iarbă uscată.

În pofida metodelor existente, potrivit Aureliei Bahnaru, în Republica Moldova există puține proiecte de compostare a deșeurilor biodegradabile și nu prea multe investiții în acest domeniu. Motivul este lipsa unei piețe consacrate orientate spre producerea și vânzarea compostului și nimeni nu vede vreun profit în această afacere.

Cu toate acestea, există totuși câteva inițiative civice. Chiar și în orașe. De exemplu, problema acumulării deșeurilor alimentare și lipsa infrastructurii de reciclare din Chișinău au determinat-o pe liceana Ilinca Ursu să organizeze colectarea selectivă a "deșeurilor organice" în curtea sa. Ea și-a convins vecinii să sorteze resturile alimentare și să le găsească o utilizare creativă, hrănind cu ele râmele. Ilinca mărturisește că a decis să se lanseze în acest experiment social, fiind frustrată de lipsa de conștientizare a oamenilor care aruncă totul la gunoiul general. De asemenea, a fost deranjată de mirosul din propria casă.

Tânăra a distribuit tuturor doritorilor să participe la inițiativă câte o găleată de plastic sigilată pentru "produsele organice" din bucătărie. Apoi a găsit o fermă de creștere a râmelor care avea nevoie de deșeuri organice. La început, vecinii s-au plâns că această inițiativă nu le ușurează deloc viața. Totuși, treptat, oamenii s-au obișnuit, mai ales când au început a simți beneficiile: când "organicele" sunt colectate separat, restul gunoiului poate fi scos mai rar din casă.

La început, vecinii s-au plâns că această inițiativă nu le ușurează deloc viața. Totuși, treptat, oamenii s-au obișnuit, mai ales când au început a simți beneficiile: când "organicele" sunt colectate separat, restul gunoiului poate fi scos mai rar din casă.

Eugen Guzun, fondatorul inițiativei ”Ask a Worm”, a sugerat o altă soluție a problemei: compostarea de gherilă. Asta înseamnă că oamenii nu așteaptă infrastructura necesară din partea statului, ci o creează ei înșiși în oraș. Activiștii au înființat câteva puncte de compostare simple, realizate din paleți, în zone publice și private.

Scopul inițiativei "Frigiderul comunitar", este salvarea produselor cu termen de valabilitate încă bun de la risipă. Cristina Spînu, fondatoarea ONG-ului, pregătește prânzuri calde și le distribuie persoanelor nevoiașe: bătrânilor singuri, pensionarilor cu venituri modeste, persoanelor cu dizabilități sau persoanelor imobilizate. La întocmirea listelor de beneficiari, Cristina este ajutată de administrația locală, iar o altă inițiativă, ”Banca de alimente”, contribuie la aprovizionarea cu produse. În fiecare lună, de două ori pe săptămână, 150 de persoane cu venituri mici din diferite zone ale Moldovei beneficiază de prânzuri calde de la "Frigiderul comunitar". Acestea sunt pregătite din 263.000 kg de alimente "salvate" de Banca de Alimente de la gunoi.

Pe lângă deșeurile alimentare, deșeurile organice includ frunzele uscate, iarba tăiată, crengile, etc. Frunzele curate colectate în Chișinău sunt transformate în peleți. Totuși, majoritatea frunzelor din oraș sunt duse la o locație specială pentru deșeuri organice, unde sunt compostate în biohumus. Acesta este apoi utilizat la plantarea copacilor și la îngrijirea gazonului. Frunzele amestecate cu alte deșeuri sunt trimise la groapa de gunoi de la Pruncul.

Reciclarea brazilor și molizilor rămași în urma sărbătorilor de Anul Nou este organizată și în capitala Moldovei. La începutul lunii ianuarie, companiile de utilități publice îndeamnă cetățenii să nu le arunce la gunoiul general. La stația din municipiul Chișinău, materia primă, alături de frunze și alte deșeuri biodegradabile, este transformată în compost, care este folosit ulterior ca îngrășământ pentru plante.

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului, din cele 415.766,09 tone de gunoi acumulate în țară în 2021, 552,27 tone au constituit deșeurile medical. Acestea sunt reglementate de prevederile Legii nr. 209 (art. 55) și de Regulamentul sanitar privind gestionarea deșeurilor. Cerințele se aplică tuturor unităților sanitare.

Unele deșeuri medicale sunt autoclavate. Aceasta e o tehnologie de tratare termică a deșeurilor infecțioase și ascuțite la temperaturi înalte (de la 100°C la 180°C) și în condiții de umiditate înaltă (abur fierbinte sub presiune) în încăperi special echipate. Alte deșeuri sunt incinerate în instalații speciale care asigură, la fel, temperaturi ridicate (+1200°C sau mai mult).

Cea mai mare provocare este faptul că spitalele nu știu cum să gestioneze deșeurile toxice și periculoase, mai ales cele care conțin mercur (în special termometrele cu mercur). Mercurul este colectat și depozitat în instituțiile medicale. Cu toate acestea, nimeni nu știe ce să facă cu el, acesta fiind refuzat peste tot. Același lucru este valabil și pentru măști, mănuși, salopete sau bahile.

Inițiative precum campania de colectare a medicamentelor și dispozitivelor medicale expirate în Chișinău, lansată în aprilie 2021 de rețeaua de farmacii "Felicia", sunt grăitoare. Managera de PR a campaniei, Tatiana Carabulea, a declarat că rețeaua a colectat peste 4.600 de kilograme de comprimate expirate, 58 de kilograme de ambalaje din plastic de la dermatocosmetice și 4 kilograme de dispozitive medicale. La moment, 11 farmacii din 5 orașe ale republicii s-au alăturat campaniei: Hîncești, Bălți, Soroca, Ungheni și Comrat. Dar până la perfecțiune mai e o cale lungă, ne mărturisește Tatiana. "Felicia" a obținut sprijinul ONG-ului "MoldRec Group” care colectează, sortează și expediază diferite tipuri de deșeuri spre utilizare.

Potrivit lui Ruslan Nercaș, directorul general "MoldRec Group", majoritatea dispozitivelor medicale colectate în farmaciile din Moldova sunt deșeuri de echipamente electrice și electronice. Acestea sunt sortate, ambalate și exportate la uzinele de reciclare din Buzău și Câmpia Turzii din România. Medicamentele expirate colectate de la persoanele fizice sunt, de asemenea, sortate și depozitate în containere metalice sigilate. Astfel, se evită poluarea aerului, apei sau a solului. Acestea sunt stocate temporar la depozit