Potrivit agenției americane 24/7 Wall Street, la momentul actual, Ucraina se află în topul 10 de țări ale lumii în ceea ce privește generarea de deșeuri solide. Serviciul Național de Statistică al Ucrainei estimează că ucrainenii aruncă până la 500 milioane tone de deșeuri anual, din care majoritatea (76%) o constituie deșeurile provenite din producția primară, adică cele de origine naturală.

La 24 februarie 2022, odată cu declanșarea războiului de către Rusia pe teritoriul Ucrainei, situația s-a înrăutățit, iar la deșeurile obișnuite (plastic, sticlă, hârtie, organice) s-a adăugat un nou tip, mult mai periculos — deșeurile de război.

Sunt resturile de obuze, gazele toxice provenite din explozii, vehiculele și echipamentele militare arse, precum și consecințele deteriorării și distrugerii clădirilor rezidențiale și publice, a instalațiilor industriale și a infrastructurii energetice, a rezervoarelor de depozitare a petrolului, a rafinăriilor de petrol, a platformelor de foraj, conductelor de gaz, minelor, depozitelor, întreprinderilor agricole, stațiilor de pompare, stațiilor de tratare a apelor uzate și a stațiilor de epurare a apelor reziduale. Deșeurile de război din Ucraina au atins deja o amploare de nemaivăzut pe continentul european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Iar deșeurile provocate de distrugerea clădirilor și structurilor din teritoriile eliberate în regiunile Kiev, Cernihiv și Sumî au ajuns la aproximativ 15,2 miliarde tone. Acestea poluează teritoriul Ucrainei, otrăvind aerul, apele subterane și de suprafață și afectând clima.

Războiul provoacă daune imense mediului înconjurător. Atacurile de artilerie și rachetele distrug solul și stratul de vegetație. Rămășițele echipamentelor militare distruse, precum și combustibilul și lubrifianții contaminează grav solul. Incendiile infrastructurii și a ecosistemelor naturale provocate de exploziile de muniții contaminează aerul. Animalele și plantele sunt ucise, peisajele sunt alterate, iar apele de suprafață și cele subterane sunt otrăvite. Zonele minate reprezintă o amenințare atât pentru viața oamenilor, cât și pentru cea a animalelor.

Inspectoratul ecologic de stat al Ucrainei a estimat daunele aduse mediului după 8 luni de război după cum urmează:

Potrivit ecologiștilor ucraineni, sute de mii sau chiar milioane de animale sălbatice și peste 6 milioane de animale domestice au fost nimicite de invazia rusă.

Daunele aduse ecosistemelor nu au limite, ceea ce înseamnă că și alte țări europene vor resimți consecințele negative ale distrugerii echilibrului natural din Ucraina.

Detonarea rachetelor emite monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, oxizi de metale (aluminiu, fier, etc.), produse gazoase și solide de oxidare incompletă a explozibililor. În prezența precipitațiilor, dioxidul de sulf și compușii de azot se amestecă cu apa și oxigenul, formând acid sulfuric și azotic - rețeta perfectă pentru ploile acide. Scurgerile de substanțe specifice utilizate, fabricate și depozitate la fața locului reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu. Odată ajunse în sol și în corpurile acvatice, poluarea cauzată de acestea nu va fi localizată: ele vor contamina acviferele, chiar și în zone foarte îndepărtate.

Muniția, resturile de rachete și echipamentele abandonate pe teren conțin metal. De exemplu, carcasele și componentele rachetelor sunt în mare parte fabricate din oțel inoxidabil, aluminiu, plumb, magneziu sau aliaje de titan. Armele explozive conțin metale grele, propulsoare, solvenți, materiale energetice (hexogen, TNT, etc.) și agenți oxidanți (de exemplu, perclorat) care pot contamina atât solul, cât și apele subterane.

Majoritatea metalelor grele nu suferă o degradare microbiană sau chimică, nimerind în sol. Acest lucru prezintă riscuri pentru oameni și ecosisteme prin ingestia directă sau pe calea solului contaminat, prin lanțul alimentar (sol-plantă-om sau sol-plantă-animal-om), prin consumul de apă din surse de apă subterană otrăvite, prin calitatea redusă a alimentelor (siguranță și vandabilitate) din cauza fito-toxicității, prin nepotrivirea terenurilor pentru utilizarea agricolă. Metalele grele se pot acumula în celule și pot provoca procese patologice.

Conform calculelor Grupului ucrainean pentru protecția mediului, 50 tone de fier, 1 tonă de compuși de sulf și 2,35 tone de cupru au fost deversate în sol pe 1 kilometru pătrat al unui câmp din regiunea Harkov din cauza bombardamentelor.

Acum întrebarea este ce se poate face în această privință.

În aprilie 2022, Ministerul Dezvoltării Regionale împreună cu Ministerul Mediului au început dezvoltarea unor mecanisme de reciclare și reutilizare a deșeurilor de construcții rezultate în urma prăbușirii infrastructurii. Acestea sunt resturi ale structurilor clădirilor, rame de uși și ferestre, sisteme de utilități, aparate sanitare, resturi de materiale, obiecte care se aflau în interiorul sau în apropierea instalației în momentul avarierii.

Ucraina a elaborat reglementările necesare pentru gestionarea eficientă a acestora. Astfel, la 27 septembrie 2022, Cabinetul de Miniștri a semnat Rezoluția "Cu privire la aprobarea procedurii de gestionare a deșeurilor generate de deteriorarea (distrugerea) clădirilor și instalațiilor ca urmare a acțiunilor militare, a actelor teroriste, a sabotajului sau a lucrărilor de eliminare a consecințelor acestora și la introducerea modificărilor la unele rezoluții ale Cabinetului de Miniștri al Ucrainei". Documentul prevede un set de măsuri organizatorice și tehnice pentru a asigura colectarea, transportarea, sortarea, depozitarea, tratarea (reciclarea), utilizarea, îndepărtarea, eliminarea și îngroparea în condiții de siguranță pentru mediu a acestor molozuri.

La 20 iunie 2022, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat în a doua lectură proiectul de lege privind gestionarea deșeurilor, ceea ce a dat un impuls puternic pentru reformarea sistemului. Acesta ar permite punerea în aplicare a structurii europene de gestionare a deșeurilor; planificarea sistemului de gestionare a deșeurilor la nivel național, regional și local; închiderea vechilor depozite de deșeuri și aducerea depozitelor de deșeuri rămase la normele europene; crearea condițiilor pentru construirea unei infrastructuri moderne de prelucrare a deșeurilor în Ucraina în conformitate cu normele europene și deschiderea frontierelor pentru investitori; introducerea principiului "poluatorul plătește"; și punerea în aplicare a responsabilității extinse a producătorului pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele sale.

Războiul în Ucraina continuă. Iar acest lucru înseamnă că statisticile privind consecințele nocive asupra mediului nu vor face decât să se înrăutățească. Din păcate, Ucraina are marea misiune de a completa dreptul internațional cu noțiunea de ecocid și de a trage la răspundere Rusia pentru crimele sale împotriva poporului ucrainean și a mediului.